Ei bine, uite ca ceea ce spuneam prin vara referitor la bucuria initiala a reusitei de a intra la ASE si la dezamagirea ce va urma dupa ce voi vedea cum sta in realitate treaba, s-a adeverit.

Recunosc ca am fost foarte naiv sa cred ca invatamantul superior din Romania, cel putin universitatile "de top", s-au adaptat mai rapid la noile cerinte ale sistemului european de educatie, si ca pot oferi niste servicii de calitate. Sau mai bine spus, speram cu tarie ca situatia chiar asa este. Dar m-am inselat amarnic. Si asa am inceput sa inteleg de ce diploma pe care o obtinem nu valoreaza mare lucru (licenta, de masterat nu stiu ce sa zic, sa ajung mai intai acolo si dupa aia discut).

Intradevar in ASE exista si profesori foarte bine pregatiti, in speta cei mai tineri, dar si dezastre care ar fi trebuit sa se pensioneze demult, sau care pur si simplu cred ca si-au gresit cariera. Nu voi da nume, si nici nu voi spune despre ce materii este vorba, si se intelege de la sine de ce. Nu am scris articolul asta ca sa atac pe cineva anume.

Voi da un exemplu recent, pe care il consider foarte elocvent pentru a descrie un segment al universitarilor "din sferele inalte": Avem o materie al carei rost nu l-a inteles nimeni pana acum (cu totii ne intrebam de ce se preda asa ceva la ASE si nu la Politehnica, fiind vorba de lucruri pur tehnice),  unde predarea s-a desfasurat intr-un stil foarte modern si centrat pe student: profesoara a dictat curs dupa curs din cartea proprie, fara nicio explicatie, nimic altceva decat ce scria in carte. Ca fapt divers, in prima saptamana au fost prezenti vreo 60-70 de studenti, iar in urmatoarele nu gaseai mai mult de 10-15 (nu mai zic ca pentru prima oara am vazut studenti revoltati care au plecat din sala in timpul cursului).

Seminariile la aceasta materie s-au desfasurat de asemenea intr-o maniera deosebita: nu s-a facut nicio aplicatie la curs in toate cele 7 saptamani de seminar, dar in schimb ne-a dat sa transcriem niste proiecte facute de ea, si ne-a tinut cu astea pana in ultima zi.

Intr-o zi suntem informati ca "a aparut" cartea ei, in care se regasesc toate cursurile, exact cum le-a predat. Suntem bineinteles sfatuiti sa o cumparam. Lucru pe care il face toata grupa, rotunjindu-i putin veniturile profesorului merituos.

Si iata ca vine si ultimul seminar, cand o intrebam si noi, cum era si normal, cum vom obtine nota finala cat valoreaza activitatea de seminar si proiectele facute etc. Ni se spune scurt ca seminarul si proiectele nu valoreaza nimic, ci doar ne asigura dreptul de a intra in examen. Este lesne de inteles ce fete aveam cu totii in acel moment.

Dar socul de-abia acum vine: la intrebarea noastra legata de modul de desfasurare al examenului primim urmatorul raspuns: "Materia asta este prea complexa si vasta, nu puteti invata altfel decat cuvant cu cuvant. Faceti si voi un exercitiu de memorie. Altfel picati".

In ritmul asta noi ce mai invatam in realitate? Asa inteleg universitarii romani ca se face facultatea, invatand mecanic si reproducand integral cuvintele ilustrului profesor?

It`s finally over. Obiectivul principal al ultimului an scolar a fost atins, odata cu publicarea rezultatelor finale ale admiterii de la ASE. Am avut ca prima optiune Management Economic (da, da, stiu ca toata lumea zice sa te duci la Finante-Banci si Relatii Internationale... nu zic ca nu e bine acolo, dar pur si simplu asta am vrut eu sa studiez :P), si vad ca am intrat la buget. Asa ca parintii tocmai s-au facut cu o "creanta" de 3000 ron, banii de taxa pe care mi i-au promis daca intru la buget.

Asadar, pentru mine si ceilalti care au terminat zilele astea cu admiterea tocmai a inceput cu adevarat vacanta. In sfarsit nu mai avem de invatat, repetat, lucrat pentru vreun examen. Ar trebui sa profitam cat mai putem totusi, ca din octombrie o sa inceapa adevarata "distractie". Mai ales pentru cei care se muta in alt oras, cum e si cazul meu. Iar apoi ramane de vazut daca facultatea la care ne-am chinuit atat de mult sa ajungem ni se va parea in regula sau ne va dezamagi.

Iata ca mai este foarte putin si se termina examenele pentru absolventii de liceu, cireasa de pe tort fiind admiterea la facultate. Fiind pasionat de economie, am ales sa dau la ASE Bucuresti, considerata ca fiind cea mai buna facultate de stiinte economice din tara (in niciun caz nu se compara cu facultatea de stiinte economice din Constanta, oricum). Si alegand sa dau la ASE, am ales si unul dintre cele mai dificile examene de admitere din tara. Si nu spun ca este un lucru rau, pentru ca numai printr-un examen corect si echidistant poti atrage studenti de calitate, care sa continue traditia universitatii in viitor. Pe masura ce alte universitati din tara renunta incetul cu incetul la examenul de admitere, in favoarea concursului de dosare (complet irelevant, mai ales in contextul fraudarii grosolane a bacalaureatului), ASE-ul vad ca se mentine pe pozitii. Si e si normal, avand in vedere numarul mare de candidati din toata tara.

Pentru cei care nu sunt in tema cu examenul de admitere in ASE, se sustin 2 probe, una la economie si alta la matematica, punctajul maxim fiind de 70 de puncte. Celelalte 30 de puncte provin din rezultatele candidatului la bac (20 p) si din cei 4 ani de liceu (10 p). La economie ar trebui sa fie destul de simplu pentru un copil care a invatat ca lumea materia si a rezolvat o data sau de doua ori cartea cu grilele. In orice caz, este mult mai usor decat la bac. La matematica insa este o cu totul alta problema, gradul de dificultate fiind mult peste cel de bacalaureat (iar daca in liceu ai fost la M2, cum e si cazul meu, e si mai rau). Majoritatea merg pe ideea rezolvarii integrale a grilelor de economie, si incercarea de a rezolva cate ceva la mate, restul fiind puse la nimereala (sau dupa regula 2 a, 2 b, 2 c, 2 d etc. :P ). Si ironie sau nu, in timpul facultatii faci matematica doar un singur semestru (cu exceptia celor de la finante, cibernetica, contabilitate).

Ajungand acum la partea in care incep sa povestesc ce si cum, am fost si eu sa ma inscriu la ASE ieri (15 iulie), desi initial planuiam sa o fac astazi. Am mers pe ideea ca miercuri va fi foarte plin (si intradevar, miercuri s-au inscris 2000 de candidati pe tot ASE-ul, aproape cati s-au inscris in primele 2 zile adunati), si e mai bine sa ma duc doar la casierie sa platesc taxa si sa ma intorc a doua zi. Dar, surpriza... la inscrieri la management era aproape gol pe la orele 11:30, in schimb la administratie publica era o coada imensa. Vazand ca asa stau lucrurile, si avand oricum dosarul cu tot ce imi trebuia la mine, am zis sa ma inscriu. Si culmea, am ramas placut impresionat de cum au decurs lucrurile. Cum am intrat in sala de pregatire am fost de intampinati de un student ce avea sa ne indrume la completarea dosarului (fiecare candidat avea langa el un student care il ajuta si il indruma, o chestie de genul "adopt a candidate" :) ). Asta a durat cam 5-7 minute, dupa care am mers la sala de inscriere asistata de calculator, unde am completat fisa de inscriere. Si asta a fost tot. In vreo 15-20 de minute cel mult am terminat inscrierea, fara sa stau la vreo coada. Asadar, pana acum toate bune si frumoase. Ramane de vazut cum va fi in continuare. Luni am cele 2 examene...